Somnul este un subiect despre care există multe mituri și concepții greșite. De la ideea că „somnul este o pierdere de timp” până la credința că „toți avem nevoie de opt ore de somn”, multe dintre informațiile pe care le auzim despre somn sunt fie exagerate, fie total greșite. În acest articol, vom demonta câteva dintre cele mai comune mituri despre somn, cu ajutorul științei.
Mitul 1: „Toți avem nevoie de 8 ore de somn pe noapte”
Deși opt ore de somn sunt recomandate ca o medie generală, nevoile de somn ale fiecărei persoane sunt diferite. Studiile arată că, în funcție de vârstă, genetică și stilul de viață, unele persoane pot funcționa optim cu doar șase ore de somn, în timp ce altele au nevoie de mai mult de opt ore. De exemplu, unii oameni, cunoscuți sub numele de „somnoroși scurți”, pot fi complet odihniți și productivi după doar 6-7 ore de somn. Alții, însă, se pot simți obosiți și iritați chiar și după 9 ore de somn. Acest mit simplifică excesiv complexitatea nevoilor de somn ale corpului uman.
Mitul 2: „Somnul în timpul zilei este inutil și poate strica somnul de noapte”
Somnul de zi, cunoscut și sub numele de „sforăit”, poate avea beneficii considerabile, mai ales dacă este făcut în mod moderat. Studiile arată că o sesiune de somn de aproximativ 20-30 de minute în timpul zilei poate ajuta la îmbunătățirea vigilenței, a concentrării și a performanței cognitive. Desigur, somnul excesiv în timpul zilei poate afecta somnul de noapte, dar atunci când este gestionat corect, un pui de somn poate fi benefic pentru majoritatea oamenilor. Acest mit ignoră cercetările care arată impactul pozitiv al somnului scurt de zi.
Mitul 3: „Alcoolul ajută la somn”
Multe persoane cred că alcoolul le ajută să adormă mai repede, dar în realitate, consumul de alcool poate perturba somnul pe termen lung. Alcoolul poate induce o senzație de relaxare, dar afectează calitatea somnului, perturbând ciclurile de somn REM (somn profund și restaurator). De asemenea, alcoolul poate cauza treziri frecvente în timpul nopții și poate duce la un somn mai ușor și mai fragmentat. Așadar, deși alcoolul poate ajuta la adormire, efectele sale negative asupra somnului sunt semnificative.
Mitul 4: „Somnul mai scurt este suficient pentru persoanele tinere”
Unii tineri cred că pot să funcționeze cu mai puțin somn datorită vârstei lor, dar cercetările sugerează că somnul insuficient poate afecta grav sănătatea pe termen lung, indiferent de vârstă. Deși adolescenții și tinerii pot părea că se adaptează mai ușor la lipsa somnului, studiile arată că somnul insuficient poate duce la probleme de concentrare, memorie, performanță academică redusă și creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare. Așadar, somnul este la fel de important pentru tineri ca și pentru vârstnici.
Mitul 5: „Somnul intermitent este la fel de bun ca un somn continuu”
Somnul intermitent, care presupune trezirea frecventă în timpul nopții, nu este același lucru cu un somn continuu. Cercetările au demonstrat că somnul continuu ajută la consolidarea memoriei, la restabilirea energiei și la refacerea organismului, în timp ce somnul fragmentat poate perturba aceste procese. Chiar și trezirile scurte pot împiedica trecerea prin toate etapele importante ale somnului, în special prin fazele profunde și REM, esențiale pentru regenerare și recuperare. Astfel, somnul continuu este mult mai benefic decât cel intermitent.
Mitul 6: „Somnul de calitate nu depinde de mediu”
Mulți oameni subestimează importanța unui mediu de somn adecvat. Un dormitor confortabil, liniștit, întunecat și răcoros este esențial pentru un somn odihnitor. Studii recente arată că factori precum lumina, zgomotul sau temperatura pot influența semnificativ calitatea somnului. De exemplu, expunerea la lumină albastră emisă de telefoane și ecrane poate reduce producția de melatonină, hormonul care reglează somnul, perturbând astfel ritmul circadian. Crearea unui mediu de somn optim este crucială pentru obținerea unui somn de calitate.
Mitul 7: „Somnul nu poate fi recuperat”
Deși somnul nu poate fi complet recuperat, există dovezi că odihna suplimentară în zilele următoare poate ajuta la recuperarea parțială a efectelor privării de somn. De exemplu, dacă ai dormit doar 5 ore pe o noapte, odihna suplimentară în următoarele zile poate ajuta la îmbunătățirea stării de alertă și performanței cognitive. Cu toate acestea, somnul „recuperat” nu poate compensa complet daunele cauzate de lipsa unui somn constant și de calitate.
Concluzie
Miturile despre somn pot influența alegerile noastre și pot contribui la obiceiuri nesănătoase. Este important să ne educăm despre somn și să înțelegem adevărul științific din spatele acestuia. Somnul de calitate este esențial pentru sănătatea fizică și mentală, iar pentru a-l obține, trebuie să renunțăm la concepțiile greșite și să adoptăm obiceiuri sănătoase, susținute de cercetări științifice.
